Business News Romania

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune. Înlocuind Programul SAPARD, FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde Euro, sumă disponibilă pentru perioada 2007 - 2013.
În acest fond, activitatea care implică posibilitatea deschiderii unei pensiuni agroturistice se încadrează în Măsura 313 - „Încurajarea activităţilor turistice”, parte a Axei III – „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”, căreia îi este alocată suma de 544 mil. Euro, ºi are ca obiectiv general dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale, care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural.

In urma cu aproape 20 de ani in Romania a aparut capitalismul. La baza capitalismului sta CAPITALUL care are doua forme majore CAPITALUL PROPRIU si DATORIILE fata de diversi creditori.
Capitalul propriu cuprinde, in general, capitalul social, rezervele, profitul curent si cel nerepartizat, adica resursele pe care investitorul le pastreaza permanent sau pe termen lung la dispozitia companiei. Datoriile din care se finanteaza companiile ar fi, in principal, datoriile catre furnizori, datoriile catre finantatori si datoriile catre stat. Este interesant de vazut cum se folosesc companiile romanesti de datoriile pe care le au fata de diversi creditori pentru a-si finanta activitatea si ce probleme pot sa apara din aceste aranjamente.

Piaţa imobiliară locală emite semnale contradictorii. Ca în viaţă în general, adevărul este undeva la mijloc, bine ascuns de strategii de marketing şi diverse speculaţii financiare. În timp ce presa scrie de afacerişti care se vor să sinucidă fiindcă toţi banii le sunt blocaţi în construcţii care nu se vând, gura lumii vorbeşte de cartiere rezidenţiale care se vând ca pâinea caldă, ignorând orice criză, financiară, economică sau imobiliară.
Cine vinde şi cine cumpără apartamente în Oradea? Deşi românii au mereu tendinţa să se plângă, dând vina pe străinii care vin şi ne exploatează, cumpără tot la preţuri de nimic ş.a.m.d., nu italienii sunt cei care vin în Oradea şi cumpără, atenţie, cu bani gheaţă, unul, două, trei, chiar şase apartamente. Potrivit directorilor de vânzări, cei mai mulţi dintre clienţi sunt orădeni sau români stabiliţi în străinătate. Cel mai bine se vând apartamentele de lux, pe care le iau oamenii cu putere financiară, cei care nu au nevoie de credite, care nu trebuie să apeleze la bănci. Pentru ei este momentul ideal să investească. Fiindcă, deşi o neagă, dezvoltatorii au mare nevoie să vândă, iar preţurile se negociază altfel când clientul dispune de bani gheaţă. De la 900 euro pe metru pătrat preţul poate să scadă până la valori pe care niciun director de vânzări nu vrea să le divulge.

Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri a iniţiat o procedură de consultare a organizaţiilor patronale privind implementarea unor măsuri concrete de reducere a procedurilor administrative şi a termenelor de obţinere a autorizaţiilor relevante.
Scopul declarat al MIMMCMA este de a identifica şi elimina gradual un număr de 25 de proceduri (autorizaţii, licenţe, permise, avize), ca fiind cele mai împovărătoare pentru mediul de afaceri în general şi pentru IMM-uri în special.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) apreciază iniţiativa MIMMCMA de simplificare a birocraţiei.
Deşi nu există publicat un inventar oficial actualizat al procedurilor privind autorizaţiile, licenţele, CNIPMMR şi-a consultat membrii şi a formulat următoarele propuneri privind simplificarea birocraţiei şi a sarcinilor administrative ale IMM-urilor:

Piaţă internă, uniune vamală, politică de coeziune, politică externă şi de securitate comună. Sau, altfel spus, integrarea României la Uniunea Europeană a însemnat aderarea la un ansamblu suprastatal, european, de politici publice. Şi anume, la un sistem de guvernanţă europeană, caracterizat printr-un proces decizional specific, printr-o interacţiune distinctă între diferiţi actori, printr-o interconectare între democraţie şi capitalism. Un sistem de politici publice europene care influenţează viaţa fiecăruia dintre noi, a fiecărui cetăţean european.

Una dintre cele mai presante, dar in acelasi timp si mai interesante, provocari lansate de actualul context economico-financiar managerilor de afaceri din Romania si nu numai, o reprezinta capacitatea de a identifica mijloace si strategii flexibile care sa asigure adaptabilitatea si supravietuirea afacerilor gestionate de acestia, in intentia de a gasi un punct de echilibru intr-un sistem puternic afectat de dezechilibre. In acest sens, repozitionarea si/sau restrangerea activitatii agentilor economici, precum si nevoia acuta de limitare a costurilor se regasesc in practica in cele mai variate forme, comportand numeroase si sensibile consecinte de ordin economic si social.

Dezvoltarea durabila - trecerea de la concept la mod de viata
Călin MOCAN, Director Executiv al A.P.M. Bihor
Calin Mocan este nascut in Oradea, la 1.01.1976. A absolvit Facultatea de Stiinte Economice din Oradea si are un Master in Dezvoltare Euroregionala. Spune ca a intrat devreme in politica si are legitimatia cu numarul 14 la PD Bihor.A fost seful filialei Bihor al Agentiei de Dezvoltare Nord Vest iar din 2005 este Director Executiv al Agentiei Pentru Protectia Mediului Bihor (APM).

Ioan Mihaiu – Director Executiv DGFP Bihor
Prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, nr. 288 din 12 februarie, Ioan Mihaiu a fost numit in functia de director executiv la Directia Generala a Finantelor Publice Bihor. El revine astfel la sefia Fiscului bihorean dupa o pauza de patru ani, timp in care a fost comisar la Garda Financiara Bihor. Ioan Mihaiu a mai ocupat si functia de comisar-sef la Garda Financiara pana in 2002, cand a fost numit in functia executiva la DGFP Bihor, functie pe care a detinut-o pana la inceputul anului 2005.

Până şi în vremurile bune, economia Japoniei era comparată cu o bicicletă. Funcţiona numai câtă vreme era în mers. La orice oprire, s-ar fi prăbuşit. Economia mondială a ajuns să semene tot mai mult cu „bicicleta” japoneză. De la ultima criză serioasă a luat-o la deal în jos, a prins viteză, a „duduit”, dar acum, coborâşul s-a terminat. La urcuş, a început să piardă viteză, şi dacă nu se pedalează serios, se va opri şi se va culca întro rână.

Primul val al crizei, cel financiar, a trecut peste companiile romanesti si a scos la iveala probleme structurale, operationale, manageriale si financiare la multe afaceri din Romania.
Deja la orizont se ridica al doilea val al crizei, cel economic, datorat in special schimbarilor majore aparute in urma crizei financiare si care va accentua si mai tare problemele companiilor romanesti. Se poate observa cu ochiul liber ca in 2009 nu se vor mai face afaceri ca in 2008. Este clar ca s-a produs o schimbare brusca a conditiilor de afaceri, iar companiile trebuie sa gaseasca solutii. Adica, TREBUIE SA SE SCHIMBE!