|
Orice agent economic din România, cu capital privat sau de stat, inclusiv întreprinderi mici ºi mijlocii, va putea beneficia, începând cu sfârºitul lunii martie 2009 pentru urmãtorii 2 ani, de 133 milioane Euro sprijin financiar pentru diminuarea efectelor crizei economice, acordat de Guvernul României ºi Comisia Europeanã, sub forma ajutoarelor de stat, prin intermediul Fondului Social European. Concret, mãsurile vizeazã subvenþionarea salariilor noilor angajaþi (56 mil. Euro), suvenþionarea formãrii profesionale a salariaþilor (52 mil. Euro), precum ºi a investiþiilor realizate pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã, în scopul reducerii îmbolnãvirilor de naturã profesionalã (25 mil. Euro).
|
|
Citeste mai departe... [ADRIANA GIURGIU - 133 DE MILIOANE DE EURO PENTRU FIRME ROMANESTI]
|
|
Stiti vorba aceea, batraneasca “prostul nu e prost destul pana nu e si fudul”? O sa va povestesc o intamplare care sa confirme vorba aceasta. Saptamana trecuta organizam un concert; lume multa, cata frunza, cata iarba. Celebrul gard albastru al jandarmilor tinea “fanii” la distanta respectabila. Nu pentru ca ar navali careva pe scena cu intentii criminale ci pentru a proteja echipamentele si scena de mitocania romaneasca. Ca, deh, la rele nu ne intrece nimeni si, daca prostia ar durea, multe tipete am mai auzi. |
|
Citeste mai departe... [FLAVIUS BUNOIU - TU CE AI FACUT IN VIATA ACEASTA?]
|
|
Foarte puţini cred cu adevărat, chiar dacă afirmă sus şi tare, că bunul cel mai de preţ al unei firme sunt oamenii, angajaţii. Indiferent că e vorba de o firmă de servicii sau de producţie, succesul unei companii depinde de angajaţi. Poţi să ai utilaje de milioane de euro, ele nu lucrează singure. Un angajat priceput şi dedicat poate face minuni cu utilaje vechi şi mult mai ieftine, în timp ce altul, indolent sau rău intenţionat, poate risipi resurse sau poate ruina o investiţie care a costat o avere.
|
|
Citeste mai departe... [DAN MASCAS - AVEREA UNEI FIRME]
|
|
Unul dintre edificiile care marcheaza arhitectural centrul orasului Oradea este cladirea cunoscuta sub numele de casa “Poynar”. Despre familia Poynar se stie ca a avut o contributie esentiala la scrierea istoriei locale. Familia nobiliara, de origine macedoneana, s-a stabilit in Oradea, undeva prin anul 1750.
|
|
Citeste mai departe... [LOREDANA ROXIN - CASA POYNAR]
|
|
Costumul purtat de un bărbat reprezintă cartea sa de vizită. Prima impresie fiind esenţială în dezvoltarea unei viitoare relaţii, personale ori profesionale, punem foarte mare accent pe modul în care ne îmbrăcăm. Design-ul standard al costumelor pentru bărbaţi, aşa cum le ştim astăzi, a evoluat destul de lent. Perioada de glorie a acestei evoluţii a avut loc între secolul al XII-lea şi al XIV-lea, fiind inspirată de ţinutele purtate la curţile regale. |
|
Citeste mai departe... [MEN FASHION]
|
|
Pe Octavian Bara il gasesti, cel mai adesea, la birou. Vorbeste calm si apasat si isi alege cu grija cuvintele. Iti da impresia unui “sef dur”, genul de om care nu poate fi deranjat cu “nimicuri”. Spune ca s-a nascut “intr-o zi mare” (1 decembrie 1953), la Beius. A studiat la Liceul Industrial Oradea si apoi la Facultatea de Mecanica din Timisoara.
|
|
Citeste mai departe... [INTERVIU - OCTAVIAN BARA]
|
|
Uniunea Europeană investeşte 12.500.104 lei într-un proiect care vizează tranformarea doamnelor şi domnişoarelor cu potenţial în femei de afaceri. Proiectul, derulat de Universitatea din Oradea în calitate de coordonator inter-regional, în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi şi instituţii de învăţământ din zona de vest a ţării, se numeşte “Antreprenoriatul şi egalitatea de şanse. Un model inter-regional de şcoală antreprenorială pentru femei”. Banii vin de la UE prin Fondul Social European - “Investeşte în oameni!”.
|
|
Citeste mai departe... [ELENA MIHAIU - DE CE AI NEVOIE CA SA AJUNGI FEMEIE ANTREPRENOR]
|
|
Uniunea Europeană: peste 50 de ani de politică regională; diferențe socio-economice între statele membre şi regiunile sale; un sprijin tot mai mare și realizări semnificative în vederea reducerii acestor disparități, a întăririi economiei UE şi a realizării coeziunii sociale; o politică de coeziune înfăptuită în strânsă interdependenţă cu celelalte politici comunitare, cu obiectivele şi strategiile de dezvoltare ale UE, dar şi cu provocările economiei mondiale; și, nu în ultimul rând, alocarea de fonduri tot mai importante din bugetul european (de la 4.8% - în 1975 la 39% - în 2006). |
|
Citeste mai departe... [ALINA BRIHAN - PROVOCAREA COEZIUNII]
|
|
O alta posibilitate legala conferita de legiuitor in mod special comerciantilor, in vederea recuperarii creantelor avand caracter cert, lichid si exigibil, pe langa procedura somatiei de plata, anterior dezbatuta, este procedura prevazuta de Ordonanta de urgenta nr. 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale. Desi lupta pentru recuperarea unor asemenea creante fusese deschisa in campul legislativ romanesc prin adoptarea de catre Guvern a Ordonantei nr. 5/2001, necesitatea armonizarii legislatiei noastre cu cea europeana (Directiva 2000/35/CE), care impunea masuri concrete impotriva intarzierilor la plata in tranzactiile comerciale, a avut drept consecinta nasterea actului normativ amintit. |
|
Citeste mai departe... [RADU MAZILESCU - RECUPERAREA CREANTELOR, ORDONANTA DE PLATA]
|
|
E iulie. Teoretic, sesiunea de examene a luat sfârşit. Studenţii sunt acum într-o binemeritată vacanţă de vară, care va dura cel puţin până în luna septembrie, când cei mai puţin norocoşi se vor întoarce la examenele de toamnă sau chiar până pe 1 octombrie, pentru cei care s-au pregătit temeinic pentru examene în vară ... Până atunci, timp este destul iar şirul de întrebări precum „Ce faci în această vară?” nu mai conteneşte. Ai vrea să pleci undeva, dar nu prea ai multe posibilităţi financiare. Din fericire, chiar şi fără prea mulţi bani în buzunar poţi face destule, fiindcă oportunităţi sunt nelimitate.
|
|
Citeste mai departe... [ALINA GADOIU - CE FACI IN VARA ACEASTA?]
|
|
|
In urma cu vreo doua luni s-a semnat acordul de finantare cu FMI, iar de curand memorandumul de finantare cu UE. S-a spus ca aceaste finantari sunt „o centura de siguranta”, dar daca privim masurile deja luate si mesajele transmise de clasa politica romaneasca, acest acord cu FMI-ul are toate sansele sa devina in curand „tapul ispasitor” pentru toate problemele economice si sociale ale Romaniei din acest an.
|
|
Citeste mai departe... [LIVIU SAV - ACORDUL CU FMI VA FI TAPUL ISPASITOR AL POLITICIENILOR ROMANI]
|
|
|
Ies în oraş la o terasă şi, la o masă de lângă mine, aud nişte persoane tinere discutând cu mult aplomb, următoarele: „Mai bine nu intram în UE. Ce-am câştigat? Nimic. Le mai dăm şi bani ălora, că nu-s destul de bogaţi...” [...] „Până acum le-am dat mai mult decât ne-au dat ei. Şi-atunci, după ce să mai stăm la ei? Să ne jecmănească şi ăştia?! Să trăiască pe spinarea noastră, nu?!”. Euroforica din mine îşi cerea dreptul la replică, iar cadrul didactic care predă Economie Europeană, urla lăuntric a neputinţă în faţa ignoranţei şi a dezinformării cu privire la ce înseamnă să fii stat membru al UE. Cum aş fi contra-argumentat la problemele ridicate de către tinerii mei concetăţeni, în timp ce stăteau la un „pahar de vorbă”?
|
|
Citeste mai departe... [ADRIANA GIURGIU - UE NE-AR DA BANI DAR NOI NU-I DORIM]
|
|
|
Incepand din momentul caderii bursei, economia Statelor Unite ale Americii a intrat in declin, urmata fiind apoi incet de restul lumii. Unele tari au suferit mai putin in urma acestei caderi economice, insa marea mojoritate a tarilor de pe glob au fost afectate. Incepand cu anul 1929 si anul 1930, sute de banci americane au intrat in faliment, pe plan modial numarul lor a ajuns la cateva mii in timpul anilor 30, astfel ca bancile nu mai imprumutau, scadea consumul, scadea productia, scadea profitul, se intra in faliment. |
|
Citeste mai departe... [ALINA SILAGHI - CRIZA (1929 -2008)]
|
|
|
In decembrie 2008, la noi in tara, criza era un subiect interesant dar si motiv de gluma. In mai 2009 se pare ca gluma s-a ingrosat iar zambetele si hohotele de ras s-au rarit exponential. Lipsa banilor, lipsa lichiditatilor este evidenta in toate domeniile de activitate. Partea proasta a lucrurilor este ca situatia nu se va imbunatati ci chiar se va inrautati. De ce?
|
|
Citeste mai departe... [FLAVIUS BUNOIU - DE CE NU SCAPAM DE CRIZA?]
|
|
|
Cred că peste 90% dintre oamenii de afaceri sunt convinşi că e mai bine să porneşti o firmă singur, fără nici un fel de asociaţi. Dar nu a fost aşa întotdeauna. După 1990, mii şi mii de societăţi au pornit la drum prin asociere.
|
|
Citeste mai departe... [DAN MASCAS - SINGURI SAU IMPREUNA?]
|
|
|
<< Start < Inapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Inainte > Sfarsit >>
|
| Rezultate 91 - 105 din 188 |