|
Fondurile mutuale sau fondurile deschise de investitie atrag resurse financiare de la populatie si companii, pe care le investesc in diverse instrumente financiare, cum ar fi actiuni, obligatiuni sau titluri de stat. Un fond mutual este un instrument de investiţie colectiv din care un numar mare de investitori individuali deţin câte o parte relativ mică şi limitată prin lege şi care investeşte în diverse instrumente ale pieţelor financiar-bancare şi de capital urmărind realizarea obiectivului financiar al fondului.
|
|
Citeste mai departe... [ALINA GAVRIS - FONDURILE MUTUALE]
|
|
Rolul IMM-urilor in economia europeana a fost recunoscut in mod repretat la cel mai inalt nivel politic, fiind stabilita necesitatea unor initiative suplimentare pentru a adapta mai bine piata unica la nevoile IMM-urilor. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeana a transmis Parlamentului European, Comitetului Economic si Social European si Comitetului Regiunilor o Comunicare cu titlul: “Ganditi mai intai la scara mica. Prioritate pentru IMM-uri” Avem in fata un “Small Business Act” pentru Europa, un vast cadru strategic pentru UE si pentru statele membre, realizat cu ajutorul urmatoarelor instrumente:
|
|
Citeste mai departe... [LUCIAN UNGUR - SMALL BUSINESS ACT]
|
|
Am tot sperat în ultimii ani că imaginea României în Europa, şi aici mă refer la forurile care fac legea comunitară, se va îmbunătăţi, încet –încet, dar sigur. Ar fi trebuit să contribuie la asta experţii plătiţi din banii publici, trimişii noştri în Parlamentul European, diplomaţii. Nici nu vreau să mă gândesc la ce cred despre noi vecinii din vest, pornind de la nebuloasa şi brambureala care a însemnat-o, din aprilie 2008, taxa auto. Ultima găselniţă, anunţată de însuşi premierul Emil Boc, este reducerea triplării cu o treime. Adică dublarea aproximativă faţă de reperul aprilie 2008. Talmeş - balmeş, schimbarea modificării… Vai şi amar! Drege unul ce strică altul. Cine să mai ştie ce e avantajos sau ce e profitabil în ţara asta?! Cu siguranţă nu omul de rând care, deşi are nevoie de o maşină, şi poate chiar dispune de bani gheaţă, habar nu are ce atitudine să adopte. Îmi iau maşină nouă sau second-hand? Cum se calculează taxa? La ce curs Euro se plăteşte? La cel care era valabil la data cumpărării sau la un curs actualizat? Atâtea întrebări şi răspunsuri atât de vagi din partea autorităţilor. Cert este că, în opinia premierului, exprimată în faţa naţiunii, noua taxă este una “decentă”. Oare vroia să zică, “de compromis”?
|
|
Citeste mai departe... [ELENA MIHAIU - TAXA AUTO, FAVORABILA CUI?]
|
|
De la 1 ianuarie 2009 conform unei iniţiative a Ministerului Mediului, românii sunt obligaţi să plătească o taxă în valoare de 0,2 lei (2000 lei vechi) pentru fiecare pungă tip sacoşă din materiale care nu sunt biodegradabile. Introducerea taxei a generat o serie de confuzii printre comercianţi, având în vedere că reglementările legale prevăd obligativitatea reţinerii, plăţii şi declarării ECOTAXEI la Administraţia Fondului pentru Mediu. Taxa a fost introdusă de Guvernul României prin Ordonanţa nr. 25/2008 (care modifică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu), pentru “pungile de tip sacoşă – banană, cu mâner aplicat, sau maieu, din materiale care nu sunt biodegradabile”.
|
|
Citeste mai departe... [CALIN MOCANU - ECOTAXA]
|
|
Pe vremuri, spaţiile comerciale supravieţuiau firmelor. De pildă, zeci de ani după instaurarea comunismului, orădenii spuneau că îşi cumpără pâine de la „Steiner”, deşi fabrica de pâine din centrul oraşului fusese naţionalizată demult, şi nu se mai ştia nimic de fostul proprietar. La fel, multă vreme oamenii mergeau să mănânce o prăjitură la „Yaport”, pe malul Crişului, peste drum de Hotelul Dacia. Spaţiile transferaseră noilor unităţi de comerţ socialist ceva din brand-ul proprietarilor. Spaţiile şi localizarea lor făceau un tot unitar cu afacerea în sine, şi trei, patru astfel de firme creau vadul comercial.
|
|
Citeste mai departe... [DAN MASCAS - DAU SPATIU IN CHIRIE]
|
|
Contrar perceptiei generale, o parte importanta a bancilor din Romania nu si-au oprit activitatile de creditare. Este adevarat ca au avut loc modificari semnificative in modul de gandire al creditarii, iar cateva din aceste modificari ar fi: · Creditele nu mai reprezinta „motorul” bancilor si prin urmare nu mai sunt promovate; · Au fost eliminate tipuri de credite foarte bine vandute in trecut (creditele in CHF, creditele cu dobanda fixa in primii ani); · Au crescut costurile creditelor, in primul rand dobanda; · Bancile au devenit mai prudente, astfel a crescut birocratia si implicit timpul de acordare al creditelor.
|
|
Citeste mai departe... [LIVIU SAV - SI TOTUSI SE MAI ACORDA CREDITE]
|
|
In urma cu jumatate de an, creditul pentru populatie se afla in plina expansiune. Odata cu interventia BNR-ului si aparitia crizei financiare, creditele noi catre populatie au devenit o raritate. Ce se intampla totusi cu cei care au un contract de imprumut in derulare? De cateva saptamani incoace, a inceput sa se vada din ce in ce mai clar ca in loc de „ajutor”, creditul la banca a devenit o adevarata „boala”. O „radiografie” a acestei boli ne-ar arata urmatoarele probleme:
|
|
Citeste mai departe... [LIVIU SAV - RADIOGRAFIA UNUI ROMAN CU CREDIT]
|
|
Oricine analizeaza cu atentie mediul economic romanesc din ultimii 20 de ani va gasi putine afaceri de anvergura care au reusit sa razbata pana in prezent. Chiar si dintre afacerile de top din urma cu 10 ani putine au reusit sa ramana acolo, cu toate ca domeniile din care fac parte s-au dezvoltat in continuare puternic in aceasta perioada. Care ar fi cauzele acestor disparitii? Ce a facut ca aceste firme sa nu aiba o dezvoltare durabila? In general, afacerile care s-au dovedit durabile se bazeaza pe urmatoarele resurse primordiale: Idee, Oameni, Bani si Timp.
|
|
Citeste mai departe... [LIVIU SAV - DEZVOLTAREA UNEI AFACERI DURABILE]
|
|
In aceasta perioada se vorbeste foarte mult despre criza financiara si economica. Acest tip de criza este complexa si greu de anticipat deoarece nu se cunosc cauzele exacte, momentul declansarii, extinderea si modul de actiune impotriva ei. Mai exista insa un tip de criza care are loc periodic, in multe cazuri an de an, legat de care avem cunostinte suficiente cu privire la cauzele care o provoaca, momentul declansarii, cine va fi afectat si cum poate fi combatuta. Este CRIZA RECURENTA sau criza periodica.
|
|
Citeste mai departe... [LIVIU SAV - CE ESTE CRIZA RECURENTA?]
|
|
Am schimbat putin versurile “plugusorului” de inceput de an. Precizez asta pentru ca s-ar putea sa existe persoane care nu observa unele lucruri chiar si atunci cand acestea sunt foarte evidente. Alta explicatie nu gasesc pentru lejeritatea cu care guvernantii nostri “ne ard la buzunare” cu legi si ordonante, fara sa apucam macar sa ridicam o spranceana in semn de protest. Rapiditatea acestor demersuri nu se bazeaza insa pe “iuteala de mana si nebagare de seama”. Nu, legile si ordonantele acestea se dau “in vazul lumii”. De obicei, lucrul acesta se intampla in perioada sarbatorilor de iarna, atunci cand cetateanul plictisit si satul de spectacol politic, e preocupat doar de vizite la prieteni, de cumparaturi, de sarmale si de racituri.
|
|
Citeste mai departe... [FLAVIUS BUNOIU - SEMNE BUNE ANUL...N-ARE]
|
|
|
„Bani europeni”, „bani de la UE”, „fonduri europene”, „fonduri nerambursabile”... sunt cuvinte pe buzele multora de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Voi explica aici cum pot fi accesate astfel de fonduri, în valoare de maxim 200000 Euro, dat fiind că se vor putea depune noi astfel de proiecte din luna martie 2009, fiind câştigate deja 17 astfel de proiecte în judeţul Bihor, urmare a competiţiei din martie 2008. Pentru acest tip de proiecte trebuiesc îndeplinite aşadar, cumulativ, următoarele condiţii:
|
|
Citeste mai departe... [ADRIANA GIURGIU - CUM AS PUTEA PRIMI 200 000 DE EURO DE LA UNIUNEA EUROPEANA?]
|
|
|
Daca pana in iulie 2007, evolutia preturilor societatilor tranzactionate pe bursa, permiteau investitorilor putina neatentie si lipsa de informare, pe principiul unei cresteri generale, criza economica prin scaderile neasteptate si dramatice a determinat investitorii la prudenta si mai ales la un maraton informational. In aceste conditii, nevoia specialistilor pe latura de consultanta in investitii s-a dovedit din ce in ce mai justificata si nu doar in domeniul investitiilor la bursa. Activitatea de consultanţă de investiţii presupune o paletă largă de activităţi care îmbină cunoştinţe economice, tehnice şi socio-psihologice. În principal activitatea se poate reduce simplist la anticiparea corectă a valorilor mobiliare cât şi momentul implementării deciziei investiţionale, adică alegerea precisă a momentelor de vânzare şi cumpărare. Activitatea de investiţie în instrumente financiare presupune consultanţă şi intermediere pentru investirea economiilor băneşti şi a disponibilităţilor financiare, care în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară, poate da rezultate pozitive sau negative.
|
|
Citeste mai departe... [ALINA GAVRIS - CONSULTANTA IN INVESTITII]
|
|
|
Liderii organizaţiilor patronale din Bihor, în special reprezentanţi ai IMM, au convocat presa în primele zile ale lui ianuarie, pentru a anunţa marele public de intenţia de a pune la punct o strategie comună de prevenire a crizei economice. Cum criza se pare că i-a luat pe nepregătite, sau poate prea obişnuiţi să îşi ducă existenţa în circumstanţe de gen, directorii şi preşedinţii patronatelor nu au finalizat încă planul. “Se lucrează încă la el. Îl vom prezenta la sfârşitul lunii”, anunţă Ioan Lucian, preşedintele Federaţiei Patronilor Bihor. I-am întrebat dacă, din punctul lor de vedere, suntem sau nu afectaţi de criza economică globală, de cea pe care o resimt vecinii noştri cei mai apropiaţi, maghiarii, sau rudeniile noastre îndepărtate, italienii – nu de criza în care ne zbatem noi, ca peştele pe uscat, de cel puţin douăzeci de ani, acea a neputinţei de a pune bazele unui sistem care să permită dezvoltarea unei clase de mijloc care să trăiască fără grija zilei de mâine, de a realiza o creştere economică a ţării care să se resimtă în nivelul de trai al omului de rând. În fine, da, criza a început, oficial. Se simte în lipsa banilor, spun liderii patronatelor. În faptul că băncile nu mai acordă creditele atât de necesare micului întreprinzător care trebuie să îşi plătească furnizorii, forţa de muncă, obligaţiile către stat. Întrebarea este totuşi cât de mult este criza din România efectul a ceea ce se întâmplă pe plan internaţional. Interogaţia poate să pară superfluă, dacă nu naivă, dar toate aspectele de care s-au plâns liderii organizaţiilor patronale sunt vechi de când au luat ele (patronatele) fiinţă. Toate-s vechi…în criza noastră. |
|
Citeste mai departe... [ELENA MIHAIU - CAND A INCEPUT CRIZA?]
|
|
|
In Romania, criza este asteptata sa vina precum trenul in gara! Totusi, in conditiile in care trenurile noastre au inregistrat intarzaieri de 600 de zile anul trecut (!!), s-ar putea ca noi sa fim, cu fanfara, flori si primari tricolori pe peron, iar “ea” sa se fi instalat bine mersi, distrugandu-ne economia! Spun asta pentru ca, in ciuda previziunilor smulse de presa de la experti, care au riscat un prognostic pentru primavara, criza este aici! Masurile anticriza vin probabil cu trenul… Si ca sa nu existe dubii, precizez faptul ca, la nivel European, discutiile despre criza dateaza, dupa stiinta mea, cel putin din toamna anului 2007! Ai nostri guvernanti, probabil, erau ocupati cu altceva!
|
|
Citeste mai departe... [LUCIAN UNGUR - CE VOR IMM-URILE?]
|
|
|
Cu putin timp in urma, BNR a anuntat una din masurile „miraculoase”, ce se asteapta sa duca la relansarea procesului de creditare pentru persoanele fizice. Multe banci comerciale, si nu numai, isi pun mari sperante in aceste masuri, cel putin la nivel declarativ. In general, Regulamentele BNR cu privire la creditele pentru persoane fizice din 2007 si 2008 au fost gresit interpretate de publicul larg cu ajutorul unor „specialisti”, care nu le-au citit niciodata in texte originale, ci doar in tot felul de prelucrari, analize sau norme interne ale unor banci comerciale. La fel cum tinde sa se intample si cu acest nou Regulament al BNR care, desi este foarte scurt si de fapt modifica doar trei clauze ale Regulamentului nr. 3/2007, a dat tonul la diverse speculatii, inca dinainte de a fi publicat.
|
|
Citeste mai departe... [LIVIU SAV - MASURILE BNR, NECESARE DAR NU SUFICIENTE]
|
|
|
<< Start < Inapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Inainte > Sfarsit >>
|
| Rezultate 136 - 150 din 188 |