| RALUCA BUDA - DESPRE COMPETENTA SI INCOMPETENTA IN MUNCA |
|
|
|
|
Scris de Administrator la data de Saturday, 06 March 2010 in BusinessNews la EDITORIALE Se discută mereu despre competenţa celor din jurul nostru - fie colegi, şefi sau funcţionari publici. Se discută şi despre incompetenţa lor, dar şi discrepanţa între competenţele formate de şcoală şi cele solicitate de piaţa muncii. Aud des „eu cred ca nu merită acestea…cred că ar fi mai bine să…”. Cuvântul catalizator între toate acestea este evaluarea subiectivă. Auzim aceste discuţii la televizor în ultima vreme, dar şi în grupurile de cunoştinţe. Ceea ce se poate observa este lipsa unui reper în evaluarea competenţelor. Fiecare face evaluarea prin raportare la el sau la setul lui de valori. Este firesc să existe aceste discuţii contradictorii atâta timp cât nu există un sistem de competenţe comun în cadrul firmei, pe baza căruia se realizează recrutarea, recompensarea, perfecţionarea şi evaluarea angajaţilor. Discutam despre acest lucru şi în editorialele anterioare: fiecare companie/ firmă de succes are un set de 5-8 competenţe pe baza cărora recrutează, evaluează, instruiesc şi recompensează angajaţii. Pentru specialiştii în resurse umane există metode şi mijloace de identificare a setului de competenţe. Ele sunt importante pentru că fac diferenţa în atingerea performanţei în muncă. Competenţele sunt definite ca acele comportamente care conduc la performanţe superioare - de excepţie în muncă. Putem prezenta competenţa ca un aisberg unde aptitudinile şi cunoştinţele formează suprafaţa. Aceste aptitudini şi cunoaşterea (experienţa) rolului, sunt adesea cerinţele pentru angajare, dar în sine, acestea rareori pot face diferenţa între performanţele tipice şi cele excepţionale. Este caracteristica de sub linia apei care are cel mai mare impact şi determină o performanţă superioară în rolurile cheie. Chiar dacă vorbim despre firme cu acelaşi profil, aceste competenţe vor fi diferite în funcţie de obiectivele şi strategia fiecărei firme. Ne întâlnim cu vânzători total diferiţi în magazinele în care intrăm – unii consiliază clienţii cu privire la produs, alţii promovează agresiv produsul, iar alţii interacţionează cu clientul doar dacă sunt solicitaţi. Acesta este exemplul „cel mai la-ndemână” care demonstrează cât de diferite sunt competenţele solicitate de firme, pentru acelaşi post. Dacă vorbim în general, cele mai căutate competenţe de către angajatori sunt: relaţionarea interpersonală, comunicarea eficientă, pro-activitatea, orientarea către client şi spiritul de echipă. Competenţele care au considerat managerii că trebui dezvoltate şi au fost solicitate în cursurile de instruire profesională din această perioadă au fost: comunicarea nonverbală, ascultarea, relaţionarea cu clienţii, conducerea, managementul timpului şi munca în echipă. Apoi, competenţele solicitate sunt diferite în funcţie de contextul economic, nu numai de profilul afacerii. De exemplu, un farmacist este evaluat ca fiind performant în funcţie de cantitatea de medicamente vândute, nu în funcţie de calitatea consilierii oferite pacientului. Abilităţile în vânzare devin astfel mai importante decât expertiza în domeniu. Un profesor este considerat valoros dacă atrage mai mulţi studenţi la cursuri, nu pentru că transmite informaţii şi cunoştinţe valoroase. Scopurile iniţiale ale multor meserii s-au transformat radical de-alungul timpului. Şi exemplele pot continua. Competenţele solicitate pentru a fi performant pe un post pot fi stabilite însă doar în raport cu strategia firmei şi contextul economic din perioada prezentă. Astfel, cei din conducerea firmei vor lua decizii mai puţin subiective, vor avea oameni mai performanţi, iar evoluţia va fi în direcţia vizată. Acestea fiind spuse, vă las să reflectaţi cât sunteţi de competent în postul pe care îl ocupaţi, ce vă lipseşte pentru a fi avansat sau care sunt criteriile de evaluare a firmei, dincolo de expertiza în domeniu. Pentru manageri, rămâne să reflecteze asupra setului de competenţe de care au nevoie angajaţii lor pentru a fi performanţi. Spor la muncă! |
| < Precedent | Urmator > |
|---|
Translate
