Business News Romania

Efectele crizei financiare asupra evolutiei psiho-spirituale ale individului s-au vazut si inca se vor mai vedea pe termen lung de acum inainte. Criza financiara aduce cu sine o criza a semnificatiei in care individul se intreaba pe sine unde se afla in raport cu sine insusi si cu lumea care il inconjoara. Deseori jaloanele existentiale dispar, aducand cu sine o criza a constructului identitar referential unei problematici existentiale (lipsa banilor) cu privire la rostul si sensul individului in societate si in familie. Mai concret, un tata se va intreba, binenteles limitandu-si multiplele roluri pe care le joaca si reducand absolutist existenta sa doar ca “ofertant” pentru familie: care este sensul lui de tata care trebuie sa-si intretina familia cand nu poate aduce un venit indestulator pentru familie? Banii, in viziunea lui, ar asigura echilibru, stabilitate si putere de subzistenta atat lui cat si familiei.

Peste vârsta de 40 de ani, multe lucruri se schimbă. Femeia e mai matură, ştie ce vrea, ştie de ce are nevoie. Însă întâlnim multe schimbări „fizice” care aduc nu doar beneficii pozitive exteriorului. Cum puteţi rămâne în continuare tinere? Am adunat câteva ponturi care, cu siguranţă, ajută.
În primul rând, nu achiziţionaţi oglindă cu lupă. Ridurile fine se vor vedea ca Groapa Marianelor. Chiar aveţi nevoie de deprimare?

Unul din edificiile care, de mai bine de un secol marcheaza arhitectural zona centrala a Oradei, este cladirea cunoscuta sub numele de Casa Adorjan.   In secolul trecut, familia Adorjan, era considerata una dintre cele mai bogate familii din Oradea. Fabuloasa avere a fost facuta din comert, la inceput fiind vorba chiar despre comertul ambulant. Doi dintre descendentii acestei familii, fratii Emil si  Armin Adorjan,  reputati avocati oradeni, au decis in anul 1903 sa ridice un edificiu impozant in care sa locuiasca. Cladirea a fost gandita astfel incat sa aduca  si un venit proprietarilor, datorita apartamentelor spatioase, care odata amenajate, urmau sa fie inchiriate familiilor cu dare de mana.

In contextul actualei crize economice, lipsa de eficienta a vechilor structuri de afaceri si rigiditatea mecanismelor economico-financiare pe care le au la dispozitie managerii determina reorientarea societatilor comerciale catre diverse solutii prevazute de lege, cu efect imediat ori de durata. Dintre acestea, suspendarea activitatii societatii comerciale pe o perioada determinata, avand intr-adevar si un substrat cauzal imediat in noua strategie guvernamentala de impozitare, a detinut detasat primul loc in ierarhia operatiunilor inregistrate de registrul comertului. Efectul este insa, in acest caz, pe cat de prompt, pe atat de scurt si inofensiv fata de fondul problemei. De aceea, tot mai multi manageri incearca efectiv sa-si reinventeze afacerile, cautand structuri mai solide, mai viabile, mai usor de administrat ori cai de iesire onorarabile din afaceri. Dintre aceste posibilitati, cele mai des intalnite sunt : fuziunea, divizarea, dizolvarea, cesiunea de parti sociale/actiuni, retragerea din societate.

Intr-o buna zi, aveam ce face dar nu aveam chef. Nu aveam chef de lucrurile care se impuneau a fi facute asa ca imi pierdeam vremea cu lucrurile care nu aveau niciun sens, la momentul acela. Adica citeam bloguri. Asa am ajuns sa citesc despre viata tihnita a unui tip din Bucuresti care, exasperat de convietuirea cu cateva milioane de romani (printre care, evident, ma aflu si eu), a plecat sa isi bronzeze carapacea umana taman unde si-a intarcat Lucifer pruncii: in Thailanda. Tipul si –a luat “un an sabatic”. Adica, pe limba noastra,  a spus adio crizei, Romaniei, sefului, si-a inchiriat casa, si-a vandut masina si s-a decis sa nu faca absolut nimic timp de un an. Si cum, in Romania, nu poti nici macar sa stai degeaba fara ca un prost sa se impiedice de tine, omul s-a decis sa stea degeaba hat departe, pe o insula exotica.