Business News Romania

In urma cu cateva saptamani, ca efect al acordului de finantare cu FMI, UE, BERD si Banca Mondiala, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de Urgenta 34/2009. Prin aceasta ordonanta se introduce impozitul minim si deductibilitatea partiala a TVA-ului si a cheltuielilor pentru anumite categorii de autovehicule, in speranta obtinerii de venituri bugetare suplimentare, astfel incat deficitul bugetar sa fie mentinut in conditiile impuse de FMI. Erau de asteptat masuri de crestere a veniturilor bugetare, insa modificarile fiscale adoptate de guvern nu sunt nici din greseala cele mai inspirate si au sanse mici sa isi atinga scopul.

Prin impozitul minim companiile mici si medii sunt discriminate fara menajamente in comparatie cu companiile mari si foarte mari. Guvernantii insista pe faptul ca doresc eliminarea companiilor care nu declara profit fiscal, dar uita de principiul proportionalitatii si al tratamentului similar aplicat tuturor contribuabililor.  

Astfel, companiile mici cu pana la 430.000 RON venituri totale sunt obligate sa plateasca un impozit forfetar de minim 1,5% din cifra de afaceri, putand ajunge si chiar depasi 10% din veniturile totale pentru o companie cu cifra de afaceri anuala mai mica de 22.000 RON. O firma cu 22.000 RON cifra de afaceri pe an trebuie sa aiba o profitabilitate bruta de 62,5% pentru a obtine un impozit pe profit mai mare de 2.200 RON. La fel, o companie de 60.000 RON cifra de afaceri anuala trebuie sa obtina o profitabilitate neta de peste 44,8% pentru a avea un impozit pe profit mai mare de 4.300 RON, atat cat este minimul pentru a doua categorie din grila.

In acelasi timp, companiile cu peste 4.300.000 RON au un impozit forfetar de maxim de 0,26%, acesta reducandu-se la mai putin de 0,03% pentru companiile de peste 30 de milioane de euro. Prin urmare, o companie de 4.400.000 RON cu o profitabilitate bruta de 5% ar avea in mod normal de plata un impozit pe profit de 35.200 RON, dar impozitul minim din grila lui este de 11.000 RON aferent unei profitabilitati brute de 1,6%. Efectul este si mai accentuat pentru o companie cu 130.000.000 RON cifra de afaceri anuala. In acest caz, la un profit brut de 5%, ar rezulta un impozit pe profit de 1.040.000 RON fata de impozitul minim din grila de 43.000 RON. Oare nu vor fi incurajate firmele mari si foarte mari sa isi ajusteze profiturile in jos?

Unde este simtul masurii in acest tratament discriminatoriu? Se doreste cu adevarat eliminarea companiilor care declara pierderi fictive sau se incearca eliminarea IMM-urilor?

Aceasta grila de impozitare este o invitatie „pe fata” adresata companiilor mari si foarte mari de a-si reduce si mai mult profitul, dar, pe de alta parte, este foarte probabil ca aceste masuri agresive la adresa IMM-urilor sa provoace reactii neasteptate si incontrolabile ca efect.

IMM-urile au diverse cai de a reactiona la impozitul forfetar:
·    Inchiderea definitiva sau suspendarea temporara a activitatii;
·    Reducerea numarului de angajati sau a normelor de lucru si plata la negru;
·    Diminuarea cifrei de afaceri pentru intrarea intr-o categorie inferioara din grila;
·    Migrarea catre tari cu regim fiscal mai atractiv (a se vedea exodul companiilor si persoanelor fizice din Ungaria din ultimele luni catre Slovacia si Romania);
·    Trecerea la PFA;
·    Comasarea firmelor in cazul grupurilor de firme

Fiecare dintre reactiile posibile ale IMM-urilor enumerate mai sus vor duce la o diminuare si mai puternica a altor venituri bugetare (CAS, TVA, Somaj, etc). In mod sigur, IMM-urile luate individual nu prezinta un interes deosebit din punct de vedere macroeconomic sau al strategiilor fiscale si sociale, dar cand vorbim de cateva zeci de mii de IMM-uri care pot lasa pe drumuri intre 1 si 10 salariati, care se vor transforma peste noapte din contribuabili in asistati sociali, datele problemei se schimba radical. In final, este posibil ca efectul cumulat al acestor modificari fiscale sa fie ZERO, daca nu chiar negativ in comparatie cu scenariu in care nu s-ar fi produs nicio modificare fiscala.

Dincolo de probabila ineficienta a acestor masuri, faptul ca guvernul „a schimbat regulile in timpul jocului”, adica a facut modificari fiscale fundamentale aplicabile anului fiscal in curs, este nepermis pentru un stat care se vrea european cu politici fiscale predictibile pentru mediul de afaceri.