Business News Romania

Uniunea Europeană investeşte 12.500.104 lei într-un proiect care vizează tranformarea doamnelor şi domnişoarelor cu potenţial în femei de afaceri. Proiectul, derulat de Universitatea din Oradea în calitate de coordonator inter-regional, în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi şi instituţii de învăţământ din zona de vest a ţării, se numeşte “Antreprenoriatul şi egalitatea de şanse. Un model inter-regional de şcoală antreprenorială pentru femei”. Banii vin de la UE prin Fondul Social European - “Investeşte în oameni!”.

Obiectivele celor care au obţinut finanţarea sună frumos. Se doreşte în primă fază formarea unor femei antreprenor care, mai apoi, să educe alte reprezentante ale sexului frumos, pentru a le perfecţiona în arta de a face bani. În perioada iulie 2009 – septembrie 2009, bilunar, în zilele de sâmbătă, vor avea loc seminarii, muncindu-se în acelaşi timp la realizarea unor lucrări ştiinţifice în domeniul antreprenoriatului feminin. Scopul final şi general este “dezvoltarea economică durabilă pe graniţa de Vest şi Nord-Vest a României”.

Realitatea bate proiectul

Toate bune şi frumoase, pe hârtie. Însă nu pot să nu mă întreb asupra modului în care se transpune în realitate acest ambiţios proiect. Mă interesează, dincolo de ce scrie în acte, modalitatea prin care sunt selectate de fapt beneficiarele acestei pregătiri şi, mai mult, cu ce rămân ele în urma participării la acest proiect. Cum se probează productivitatea acestui proces de instruire şi perfecţionare, finanţat de UE prin 12.500.104 lei? Cu siguranţă există nişte răspunsuri foarte bine documentate, ştiinţifice, economice. Dar la o privire de ansamblu, în jur, înspre lumea în care trăim, mie mi-e clar că pentru a reuşi în afaceri, femeie sau bărbat, nu ai nevoie doar de cursuri de introducere, perfecţionare şi “mai mult ca perfecţionare” (exprimarea e de dragul exagerării). Ai nevoie de spate şi de obraz gros. Trebuie să faci parte din sistem. Ai nevoie de un tată/mamă bine sprijiniţi politic şi prin urmare foarte bine situaţi financiar, sau de un iubit cu bani mulţi şi zile puţine (cum spune vorba din bătrâni). Acestea sunt premisele care duc, fără vreun risc, la transformarea fetelor în femei de afaceri, workaholice de-a dreptul. Excepţiile sunt rare, dar există. Cunosc doar una. Însă şi în cazul acesteia, şcoala, formarea educaţională, nu a fost suficientă. Practica şi-a spus cuvântul. Orele, minimum zece pe zi, schimbarea priorităţilor, renunţarea la viaţa socială şi de familie, toate sunt incluse în servieta femeii antreprenor “selfmade”. Toate celelalte, seminariile la care mănânci nişte sărăţele şi dormi cu ochii deschişi în timp ce vreun specialist îţi prezintă nişte obiective sau strategii (fără să-şi ia cumva ochii de la prezentarea powerpoint) toate sunt făcute pentru a da impresia că se întâmplă ceva. Că evoluăm. Aşa o fi oare?

Nota 10, o garanţie?

Am citit recent despre cea mai tare tipă din Universitatea din Oradea, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice, specializarea finanţe-bănci, Adina Cozma. A terminat facultatea cu zece pe linie, fără să fi avut vreo restanţă în cei trei ani de studii universitare. A declarat că ambiţia a ajutat-o să atingă această performanţă. Sunt curioasă ce se va întâmpla cu ea pe parcurs. Oare ea va face parte dintre beneficiarele proiectului care promovează antreprenoriatul feminin? Oare îi va ajunge diploma şi notele maxime obţinute pentru a primi jobul perfect - de cel puţin10 ore pe zi şi maximum 1.000 de euro pe lună (având în vedere că e abia ieşită de pe băncile universităţii)? Rămâne de văzut. Poate va fi destul de ambiţioasă încât să-şi găsească şi anturajul potrivit.