Business News Romania

 Nivelurile comerţului mondial au scăzut rapid, la fel cum au scăzut de altfel şi veniturile personale, veniturile bugetare şi profitul din afaceri. Oraşele din întreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, în special cele care depindeau de industria grea. Activitatea în construcţii a fost practic oprită. Zonele rurale au suferit de pe urmna scăderii preţurilor mărfurilor agricole cu 40 – 60%. Mineritul şi exploatarea lemnului au avut probabil cea mai dramatică scădere, deoarece cererea scăzuse puternic iar alternativele de reangajare a a muncitorilor mineri sau forestieri erau cele mai reduse.                                                  
             Daca pana in anul 1929 numarul somerilor nu depasea 4% din populatie, in anii ce urmeaza somajul a trecut de 20% pana in anul 1933, creindu-se astfel terenul propice aparitiei curentelor nationaliste favorizand aparitia fascismului in statele europene. Marea depresiune economică s-a încheiat în momente diferite în ţările globului. În majoritatea ţărilor au fost concepute programe de refacere şi cele mai multe au trecut prin diferite prefaceri politice, care le-au împins spre extremele dreaptă sau stângă. Societăţile bazate pe democraţia liberală au ieşit puternic slăbite din criză şi dictatorii precum Adolf Hitler, Iosif Vissarionovici Stalin sau Benito Mussolini au ajuns la conducerea unora dintre cele mai puternice state şi au pregătit condiţiile pentru declanşarea în 1939 a celui de-al doilea război mondial.
             Trecand la zilele noastre ,observam citeva asemanari destul de evidente cum ar fi
lipsa lichiditatilor,scaderea imprumuturilor, recesiunea economica ,scaderea drastica a consumului, cresterea alarmanta a somajului, caderea burselor 1929/2008. Masurile luate de FED in anul 2008 au fost diferite fata de cele luate in 1929. Daca in 1929 masurile luate au fost cresterea dobanzilor si reducerea lichiditatilor,in 2008 FED-ul a scazut dabanzile si a crescut lichiditatilor,injectind masa monetara  in piete, masuri adoptate si de BCE.
             Cele dintai semne evidente ale fenomenelor ce aveau să se transforme în criza financiară care a afectat pieţele bursiere internaţionale au apărut încă din prima parte a anului 2007, atunci când piaţa creditelor ipotecare subprime din S.U.A. a început să-şi arate riscurile şi slăbiciunile. Propagarea la nivelul întregului sistem financiar a problemelor din piata creditelor “subprime” s-a produs extrem de rapid şi a fost posibilă din cauza schimbărilor semnificative pe care le-a cunoscut în ultimele două decenii activitatea de intermediere financiară. La jumătatea anului 2008 scăderile severe care deja fuseseră înregistrate pe pieţele de acţiuni au fost urmate de corecţii semnificative ale cotaţiilor mărfurilor, ceea ce sugerează că investitorii au început să fie convinşi că efectele crizei financiare internaţionale asupra economiei globale vor fi mult mai importante decât se apreciase iniţial. Iar datele statistice care au fost publicate la finalul anului 2008 privind performanţele celor mai importante economii ale lumii nu au facut decât să confirme reacţiile destul de violente produse cu anticipaţie pe pieţele bursiere mondiale, inclusiv cele europene.
               Într-un astfel de context financiar internaţional ostil era practic imposibil ca pieţele emergente din Europa Centrală şi de Est (inclusiv cea românească) să continue evoluţiile pozitive din anii precedenţi. Astfel, încă de la debutul anului 2008 tradiţionalul “efect al lunii ianurie” a fost complet ignorat de investitori şi de cotaţiile majorităţii titlurilor listate şi a devenit destul de evident ca 2008 va fi pentru Bursa de Valori Bucureşti un an cu totul special. După scăderi cu aproape -30% ale indicilor bursieri din primele săptămâni de tranzacţionare ale anului 2008 a urmat o perioadă de relativă acalmie, care a dat impresia că suntem într-un scenariu în care corecţiile negative ale preţurilor de tranzacţionare pot fi considerate oarecum fireşti, după creşterile susţinute şi consistente marcate de indicii bursieri înainte şi imediat după momentul aderării României la Uniunea Europeană.
               Diferita fata de 1929 este si atitudinea liderilor statelor puternic industrializate fata de aceasta criza, statele intervenind puternic in economie si in pietele financiare prin injectarea masiva de lichiditati, preluarea activelor toxice etc .Aceasta atitudine ne da sperante ca sfarsitul   crizei din 2008 nu va culmina cu aparitia dictaturilor in unele state sau a razboaielor pentru resurse.