Business News Romania

În acest moment, cele 271 de regiuni ale Europei trebuie să facă față nu doar provocărilor  aduse de criza economică şi financiară, ci și celor pe care le presupun, pentru următorii ani: globalizarea – prin transformarea economiei într-una a cunoaşterii şi inovării; schimbarea demografică – prin punerea în discuţie a unor chestiuni precum eficienţa economică, echitatea intergeneraţională sau presiunea migraţionistă; schimbarea climatică; un sistem energetic sigur, durabil şi competitiv.
Și astfel, pentru perioada 2007-2013, prin intermediul celor 436 de programe care acoperă toate regiunile statelor membre, noua generaţie de Fonduri Structurale urmăreşte alocarea a 347 mld. euro pentru 3 obiective: convergenţă – în scopul susţinerii creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă (81.54 % din fonduri); competitivitate regională şi locuri de muncă (15.95% din fonduri); şi cooperare regională (2.52% din fonduri)  - în scopul întăririi cooperării transfrontaliere, transnaţionale şi inter-regionale.
Din această sumă, României i-au fost alocate 19.7 mld. euro - în cadrul obiectivului “convergență” și 455 milioane euro – în cadrul obiectivului “cooperare teritorială”. Iar drept răspuns la criza economică şi financiară, România va primi în 2009 un avans suplimentar de lichidităţi în valoare de aproximativ 260 de milioane de euro în cadrul politicii de coeziune, pentru a grăbi punerea în aplicare a proiectelor. O politică de coeziune, ale cărei priorități în țara noastră, pentru perioada 2007-2013, sunt: ameliorarea infrastructurii transportului de bază și a accesibilității (5.3 mld. euro); cercetare și inovare (2.6 mld. euro);  susținerea întreprinderilor - și, în special, a IMM-urilor (570 mil. euro); ocuparea forței de muncă (940 mil. euro); dezvoltarea rețelelor moderne de bandă largă și a serviciilor publice online pentru întreprinderi și cetățeni (445 mil. euro); educație și formare profesională (1.2 mld. euro); includere socială (1.2 mld. euro); protecția mediului (8.6 mld. euro); eficiență energetică (2.8 mld. euro); și surse de energie regenerabile (640 mil. euro).
Pe de altă parte, la nivelul opiniei publice, potrivit unui Eurobarometru dat publicităţii în luna februarie 2008, se poate constata că 85% dintre români cred că e un lucru bun faptul că politica regională a Uniunii Europene dă statelor membre şi regiunilor dreptul de a decide în ceea ce priveşte strategiile şi politicile în acest domeniu; că 45% consideră că Uniunea Europeană ar trebui să sprijine regiunile cele mai sărace, iar 52% - că ar trebui să ajute toate regiunile sale; că există o conştientizare, la nivelul populaţiei, a sprijinului primit prin intermediul politicii regionale a UE – afirmată de 61% dintre români, în condiţiile în care 60% recunosc beneficiile acestei politici (însă sub media europeană de 70%).  
Cu toate acestea, nici oportunitatea de accesare a acestor fonduri, nici conștientizarea – la nivelul populației – a beneficiilor pe care ele le pot aduce economiei românești, nu sunt suficiente. Este nevoie ca ele să fie absorbite într-o proporție cât mai mare. În primul rând, fiindcă politica de coeziune a dovedit că poate furniza un input important pentru economia reală, oferind agende de dezvoltare durabilă care să determine o creştere economică şi locuri de muncă la nivel local şi regional, și anume acolo unde efectele crizei actuale sunt cel mai puternic resimţite de către cetăţenii Europei. Și în al doilea rând, fiindcă politica de coeziune a dezvoltat un sistem unic de guvernanţă cu niveluri multiple - care implică atât parteneri pe plan “vertical” (comunităţi, autorităţi naţionale, regionale şi locale), cât şi factori pe plan “orizontal” (reprezentanţi ai mediului de afaceri, sindicate, ONG-uri, etc.), calitatea parteneriatului dintre toţi factorii implicaţi – de la nivel regional şi local – în pregătirea şi punerea în aplicare a programelor din cadrul politicii de coeziune, face ca acesta să devină unul dintre factorii esenţiali care contribuie la creşterea valorii adăugate şi la eficienţa politicii de coeziune. Iar acesta este un obiectiv pe care și societatea românească trebuie să și-l asume cât mai curând și cât mai eficient. Pentru că Europa nu este doar o Europă “de” regiuni, ci o Europă “cu” regiuni.