Business News Romania

Într-o societate democratică, interacțiunea dintre guvernanți și opinia publică este una complexă. Ea este caracterizată drept o relație în care fiecare dintre cele două părți reacționează la comportamentul, valorile și interesele celeilalte.

Pe de o parte, guvernanții sunt cei care ocupă acea poziție din care pot interpreta evenimente, scopuri, și mijloace pentru populație, putând crea atitudini, opinii și imagini. În acest sens, studiile empirice demonstrează că schimbările în atitudinile publice urmează acțiunilor guvernamentale, iar opinia publică constituie un instrument folosit de guvernanți în două scopuri: de a explora înțelegerea comună  și atitudinile populației față de probleme sociale curente. Astfel, nu doar guvernanții pot influența procesul de formare a opiniei publicului, conținutul opiniilor și atitudinile cetățenilor, ci și opinia publică reprezintă un mijloc prin care publicul are o anumită capacitate de a-i controla pe guvernanți. Iar acest proces bi-direcționat influențează tipul și maniera dezbaterilor politice care au loc în sfera publică.
Actuala criză economică și financiară, așa cum este ea reflectată în opiniile publicului european și, în particular, ale celui român, a scos la lumină aspecte nu doar privind problemele, temerile sau așteptările publicului din statele UE 27, ci și aspecte ce țin de eficacitate și legitimitate politică, la nivel național și european. Potrivit eurobarometrelor realizate pe parcursul acestui an de către Comisia Europeană, principalele probleme cu care se confruntă statele europene (UE 27) sunt: situația economică (47%), șomajul (45%) și inflația (27%). În acest context, sondajele arată că cetățenii români sunt preocupați de: creșterea prețurilor / inflație (52%), sistemul medical (29%), situația economică (28%) sau șomaj (13%). De asemenea, comparativ cu anul 2008, românii consideră că atât situația economică a țării (73.3%), cât și cea financiară, a familiilor lor (53%), s-a înrăutățit (sondaj INSOMAR, iulie 2009).
În ceea ce privește temerile publicului european, pentru perioada următoare, acestea vizează, în primul rând, situația economică și cea privind locurile de muncă (61%), care se așteaptă să se deterioreze până la mijlocul anului 2010. Ei cred, de asemenea, că actuala criză va avea repercursiuni majore, în următorii 5 ani, asupra economiei naționale (81%), europene și mondiale, dar și asupra situației personale a cetățenilor din UE 27 (56%).
Și toate acestea pe un fond de neîncredere predominant atât în parlamentele naționale (55% - în UE 27), cât și în guvernele statelor membre (56% - în UE 27), însă pe un fond de încredere în Parlamentul European (45%) și în Comisia Europeană (42%). Datele statistice arată, de asemenea, că nivelul de încredere în Uniunea Europeană (47%), în ansamblul său, nu a fost afectat de impactul crizei, precum și faptul că 55% dintre europeni (și 67% dintre români) continuă să creadă că țara lor a beneficiat din calitatea de membru al UE.
Referitor la acțiunile prioritare, din partea UE, în vederea depășirii crizei economice, se doresc a fi îndreptate înspre: reducerea șomajului (35%), sprijin pentru IMM-uri (31%), educație / cercetare (29%), sistem medical (23%) sau mediu înconjurător (22%). Mai mult, pe lângă rolul pe care UE îl poate juca în depășirea crizei financiare (17%), sunt menționați și alți actori de la nivel global: G8 (25%), SUA (15%), guvernele naționale (14%) sau FMI (10%).
Și dacă 44% dintre cetățenii UE consideră că, până în acest moment, statele membre au avut tendința de a acționa în mod individual pentru a face față crizei economice și financiare, și doar 39% afirmă că statele lor au avut tendința de a acționa în mod coordonat cu alte țări din UE, preferința exprimată de 61% dintre ei este ca, pe viitor, țara lor să adopte măsuri și să le aplice într-un mod coordonat cu celelalte țări din UE.
Această cooperare între statele membre, precum și între toți actorii implicați, în vederea reducerii impactului recesiunii economice asupra oamenilor, prin împiedicarea creșterii ratei șomajului, creșterea numărului locurilor de muncă, redresare și creștere economică, reprezintă principalele obiective ale actualei președinții suedeze a Uniunii Europene. Sunt obiective care se regăsesc și pe agenda cetățenilor din statele membre ale UE, însă mult prea defectuos în acțiunile unora dintre guvernele acestor state.