Business News Romania

A devenit o „modă” în România anului 2009 să discutăm cu orice ocazie despre criză, fiecare după pricepere şi oportunitate. Auzim zilnic, chiar şi de unde te aştepţi mai puţin, cel puţin o referire la criză, şi toate cu referire la binomul cauză-efect, în care – obiectiv sau nu – cauza e criza care justifică efectul: „dau la preţ mai mic, că e criză”, „nu am bani, că e criză”, „nu pot da salarii că e criză”, „nu-mi permit, că e criză”, „rectific bugetul, că e criză” etc.

Cel mai adesea, auzim vorbindu-se cu aplomb de „criză globală” sau de „criză mondială”, deşi termenul corect ar fi acela de criză internaţională, în primul rând, fie şi pentru faptul că sunt state ale lumii neafectate (încă) de acest fenomen, propagat, cu efectul bulgărelui de zăpadă, din a doua jumătate a anului trecut, iar în al doilea rând, pentru că vorbim de o criză financiară care afectează în primul rând statele dezvoltate ale lumii, căci, dacă în prima jumătate a anului trecut existau resurse financiare suficiente şi nimeni nu pomenea de criză, cel puţin nu la amploarea ulterioră, cu siguranţă că acele resurse nu au părăsit planeta Pământ, ci doar s-au redistribuit la nivelul altor state sau au fost retrase temporar din circuitul fluxurilor financiar-economice, urmând să reapară pe piaţa internaţională mai devreme sau mai târziu.
Tot criza internaţională a fost şi subiectul principal al discuţiilor purtate - de astă-dată la nivelul celor avizaţi şi în măsură să o dezbată – în cadrul evenimentului intitulat „Forumul economiştilor din Euroregiunea Bihor - Hajdu-Bihar”, organizat în zilele de 24-25 aprilie 2009 de către Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER) – Filiala Bihor, ca activitate desfăşurată în cadrul proiectului intitulat „Cooperarea economiştilor pentru dezvoltarea Euroregiunii Bihor - Hajdú-Bihar”, finanţat prin Programul PHARE CBC 2006/ INTERREG IIIA România – Ungaria, Prioritatea Nr. 2, Măsura 2.3, contract RO-2006/018-446.01.01.02.06, cu suma de 26.300,00 Euro.
Pornind de la faptul că obiectivul general al acestui proiect îl reprezintă stabilirea de contacte şi legături între economiştii din zona de graniţă, prin intermediul asociaţiilor profesionale ale economiştilor, în vederea implicării acestora în creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale în Euroregiunea Bihor - Hajdu-Bihar, alături de promovarea cooperării româno – maghiare între instituţii şi comunităţile locale, prin intermediul asociaţiilor profesionale ale economiştilor din zona de graniţă, în vederea dezvoltării economice şi sociale echilibrate a întregii zone, cu beneficii mutuale, din luările de cuvânt ale economiştilor reuniţi la Forum, a rezultat că problemele cu care ne confruntăm în prezent sunt comune, amprenta crizei regăsindu-se aproape identic la nivelul ambelor economii. Similar României, situaţia economică actuală a Ungariei poate fi sintetizată astfel: Ungaria a atras până în prezent doar 3% din fondurile postaderare puse la dispoziţie de către UE; zestrea postaderare cu care a pornit Ungaria ca stat membru al UE a constat în corupţie şi reformă economică dureroasă; pesimismul populaţiei privind soluţionarea crizei; contractarea creditului financiar de la FMI în anul 2009; se constată o scădere a competitivităţii la export a Ungariei, ca urmare a retragerii investitorilor străini din economia vecină şi a stagnării investiţiilor productive datorită lipsei sau diminuării surselor de finanţare.
Desigur că economia românească prezintă multe alte particularităţi, dar esenţa rămâne comună, astfel încât, este necesar să luăm în considerare doar elementele pozitive identificate în această perioadă şi concentrarea resurselor existente pe acestea, mai exact: realizarea de investiţii în infrastructură şi construcţii, în dezvoltarea agriculturii şi turismului, toate putând avea ca punct de pornire, în ambele state, proiecte finanţate din fondurile structurale europene. Şi cum doar un pas desparte teoria de practică, economiştii prezenţi la Forum au reuşit să propună 10 idei concrete de proiecte cu componentă de cooperare transfrontalieră, care să ajute la depăşirea mai facilă a crizei în Euroregiunea noastră, axate pe elementele menţionate mai sus.
Mai multe detalii sunt disponibile pe www.forumuleconomistilor.ro